Mănăstirea Ciolanu
Mănăstire de călugări, Ciolanu are două biserici, prima cu hramul Sf. Gheorghe (1590), construită de Doamna Neaga, soția domnitorului Mihnea Turcitul, iar cea de-a doua cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel (1828), ctitorie a episcopului Chesarie al Buzăului.
Mănăstirea Ciolanu a fost întemeiată în 1570 și reconstruită în 1862 după ce, în 1855, a fost distrusă de un incendiu. Câteva icoane de aici au fost pictate de Gheorghe Tattarescu, iar un policandru a fost primit în 1867 de la însuși domnitorul Carol I, sosit aici, zice-se, în căutarea unui loc pentru construirea Castelului Peleș.
Anul 1766 este păstrat în arhivele locului ca ultim reper cronologic al Evului Mediu, atunci când mănăstirea beneficiază de un tardiv hrisov domnesc. După aceea, mănăstirea dispare aproape un secol din scriptele istoriei scrise, obștea presupunându-se a fi risipită. De la 1825, când Episcopul Chesarie al Buzăului a început ridicarea marii biserici și până la Decretul 200 din anul 1959, obștea de aici a numărat între 80 și 100 de viețuitori. La Mănăstirea Ciolanu găsim trei dintre icoanele realizate de Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul, cel ce a zugrăvit biserica mare și care a condus Școala de pictură de la Buzău, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Din Grecia, în jurul anului 1830, au fost aduse aici moaștele mai multor sfinți, care se află într-o raclă, în biserica mare. Astfel, Ciolanu se bucură de ocrotirea Sfinților Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit și Parascheva. Chiar lângă mănăstire, pe terenurile acesteia, a funcționat, în ultimele decenii ale secolului trecut, Tabăra de sculptură Măgura.
0753 342 854 / 0783 234 588